Padurile sunt raspandite altitudinal intre 580 m si 1530 m. Altitudinea are o influenta indirecta asupra distributiei vegetatiei ,dar intervine direct asupra factorilor climatici.Altitudine are o influenta indirecta asupra distributiei vegetatiei, dar in schimb intervine direct  asupra factorilor climatici.La altitudini de peste 1100 m ,intalnim arborete pure de molid ,in timp ce sub aceasta altitudine predomina arborete de amestec- molid, fag, brad.

Etajul padurilor este format din:
    paduri de rasinoase (mai ales in bazinul Popesti. Stejaru si Farcasa) si
    paduri de amestec rasinoase cu foioase (Farcasa).
Dintre rasinoase cel mai raspandit este molidul, iar dintre foioase, fagul. Desigur, alaturi de acestea apar si bradul, paltinul, mesteacanul, pinul, ulmul ,laricele si foarte rar tisa.

 

Etajul subalpin (1400 - 1550m) este format din jnepeni ,ienuperi, precum si tufisuri de afin si merisor .

În zonele subalpine fara vegetaţie lemnoasă şi cu mai putine stancarii, pe păşunile  subalpine cresc unele graminee cum ar fi: părul porcului, păiuşul de munte , iarba mieilor , dar si alte specii de plante ierboase ca: bulbucii de munte, clopoţeii de munte , arginţica ,degetăruţul , pelinul de munte, ochii găinii , piciorul cocoşului de munte  ş.a..Pe pasunile si fanatele situate mai jos, fata de etajul subalpin intalnim amestecuri de firuta,paius ,trifoi alb ,trifoi rosu, ciubotica cucului si urzica.

Aceste pasuni sunt folosite vara pentru pasunatul animalelor. In zona sunt multe stani, intre care amintim: Piciorul Mare, Baicu, Vacarie, Reazim, Paraul Sasului, Batca, Halauca, Busmei .



Din majoritatea zonelor unde au avut loc taieri rase,dar si din padurile cu consistenta redusa (rarite) se poate recolta o mare varietate de fructe de padure - zmeura, fragi, mure ,iar din inaltimile subalpine afine si merisoare. Datorita restrangerii taierilor rase, suprafetele potentiale de pe care se poate recolta zmeura au scazut destul de mult in ultimii ani.
Din primavara si pana in toamna se pot recolta ciuperci comestibile si plante medicinale. Valorificarea acestor produse reprezinta o sursa de venit pentru copii in perioada vacantelor intrucat se organizeaza centre de colectare pentru industrializare si export.

Fauna

Astazi, padurea adaposteste o lume animala variata, incepand de la insecte (fluturi, albine, urechelnite, etc), viermi, melci, paianjeni si pana la serpi, pasari (putem aminti  gaita, ciocanitoarea ,cocosul de munte,  vrabia, pitigoiul, huhurezul , cioara, mierla, pajura, pupaza, corbul) si mamifere ( ursi, cerbi, capriori,mistreti, vulpi, iepuri, lilieci, arici, cartite, veverite, soareci de padure, pisici salbatice, jderi, vidre ).

Apele Bistritei si ale paraielor afluente ascund o fauna piscicola variata ,dar destul de redusa ca efective in ultimii ani in special datorita lucrarilor hidrotehnice efectuate pe rau. Dintre speciile care populeaza cursurile de apa amintim pastravul, boisteanul,zglavoaca, mreana, scobarul, cleanul, porcusorul, grindeiul si foarte rar lostrita.